Treceți la conținutul principal

Şi groapa se-adânceşte…



Trăim vremuri fantastice, într-o țară fantastică, o țară a manelelor si a decăderii, în care toți vrem să fim fantastici. O singură persoană, cu nume de personaj din operele lui Shakespeare, a reuşit pană acum asta şi din păcate, personaje ca el inspiră tineretul. Vremurile s-au schimbat…nu mai e ca pe timpul bâlbâitului când tinerii dădeau iama în şcolile profesionale ca să prindă un loc de muncă în fabricile si uzinele patriei. Acum dacă esti “dăştept”, îți este de ajuns şcoala vieții, unde înveți ca meserie de bază şmecheria. Restul proştilor se mulțumesc doar cu o facultate, poate şi un master, ca mai apoi să aranjeze marfa pe rafturile unui hypermarket patronat de vreun strain infiltrat în business cu japca.
Asta-i situația, se-anunță şi vremuri mult mai grele…
Momentan, toți stăm neputinciosi cu mâinile în sân şi ne uitam cum guvernul dă din buric pe ritm de manea, în timp ce Jeffrey Franks aruncă cu bani în el, fapt ce ne face să ne întrebăm : “Oare când or ajunge banii ăia şi la noi?”

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Eroul fără pelerină

Am revenit după o luuuuungă perioadă de inactivitate pe blog, pentru a vă spune o poveste. Eram în generală atunci cînd începuse moda cu tricourile de fotbal. Toți colegii avea cîte unul. Ba cu Zidane, ba cu Raul, ba cu Beckham, Totti, Del Piero sau Ronaldo. Ca orice copil, îți dorești să ai ce vezi la alții, așa că l-am bătut pe tata la cap cîteva zile la rînd sperînd că poate îmi ia și mie un tricou pe care să-l port cu mîndrie cînd se joacă fotbal în curtea școlii. Într-o duminică, m-a trezit de dimineață și mi-a zis să mă îmbrac. Bănuiam că orăcăiala mea l-a înduplecat, așa că m-am îmbrăcat și am fugit pe ușă spre portiera mașinii purtînd tot timpul un zîmbet lung și tîmp pe față. Bănuiala mea a fost confirmată cînd am ajuns într-un centru comercial (n-aveam bani să-mi cumpăr atunci un tricou original dintr-un magazin oficial și nici nu prea erau atunci astfel de magazine în orășelul meu de baștină), plin de tarabe cu mesele ticsite de marfă, de la șosete flaușate, pînă la unifor…

Muzica Adevarata Cap.4: Z.O.B.

Mda... Z.o.b. Green Day de Romania! Era pacat sa nu avem si noi o astfel de trupa. Prima etapa Zob a inceput in 1988, cand Lonti,Mosu si Forrest, au infiintat trupa Rock Didactic. Vlad,solistul,a aparut in trupa in 1991,pe cand avea doar 17 ani. Trupa se numea atunci Puzzle ( dupa ce a activat si sub denumirea de Trafic).La un an dupa venirea lui Vlad, trupa isi schimba din nou numele, in Jad,iar inca un an mai tarziu, si-l schimba definitiv in ZOB.Baietii de la Zob s-au bucurat de un succes rasunator si de o ascensiune rapida, tot mai multi tineri fiind atrasi de muzica lor. Primul videoclip ZOB a aparut abia in 1998 ("Telenovele"),piesa fiind difuzata des pe Atomic tv. In fine,nu mai aburesc lumea cu bla-bla-uri. Cine doreste sa dea un shot de rock alternativ cu influente punk si putina caterinca,e invitat sa dea click mai jos si sa-si faca urechile ZOB!
Vezi mai multe din Rock pe 220.ro
Vezi mai multe din Rock pe 220.ro
Vezi mai multe din Rock pe 220.ro
Vezi mai multe din Roc…

S-a terminat!

25 de ani... o cariera frumoasa in fata... o nevasta si doi copii frumosi... Totul parea perfect. Din pacate, Ruben de la Red si-a incheiat cariera prea devreme.
S-a format ca jucator Real Madrid, iar in 2006 a debutat la echipa mare.Un an mai tarziu a fost imprumutat la Getafe, urmand ca in 2008 sa revina la Real. In acelasi an, a participat si cu nationala Spaniei la CE 2008, unde a si marcat un gol, iar la final s-a bucurat alaturi de colegii sai, ridicand deasupra capului trofeul Euro 2008.
Juca pe postul de mijlocas central. Poate ca nu iesea in evidenta ca Pirlo sau Xavi, dar mie mi-a placut de el ca jucator!
Modest, muncitor, cu caracter...fortat de inima sa se retraga!
Gracias por todo Ruben! Hala Madrid!

Ruben de la Red: "Mi sueño es entrenar algún día al Real Madrid!"