Trăim vremuri fantastice, într-o țară fantastică, o țară a manelelor si a decăderii, în care toți vrem să fim fantastici. O singură persoană, cu nume de personaj din operele lui Shakespeare, a reuşit pană acum asta şi din păcate, personaje ca el inspiră tineretul. Vremurile s-au schimbat…nu mai e ca pe timpul bâlbâitului când tinerii dădeau iama în şcolile profesionale ca să prindă un loc de muncă în fabricile si uzinele patriei. Acum dacă esti “dăştept”, îți este de ajuns şcoala vieții, unde înveți ca meserie de bază şmecheria. Restul proştilor se mulțumesc doar cu o facultate, poate şi un master, ca mai apoi să aranjeze marfa pe rafturile unui hypermarket patronat de vreun strain infiltrat în business cu japca. Asta-i situația, se-anunță şi vremuri mult mai grele… Momentan, toți stăm neputinciosi cu mâinile în sân şi ne uitam cum guvernul dă din buric pe ritm de manea, în timp ce Jeffrey Franks aruncă cu bani în el, fapt ce ne face să ne întrebăm : “Oare când or ajunge banii ăia şi